Am împrumutat de la cineva o carte cu un subiect care m-a interesat întotdeauna: istoria Bisericii creştine de la începuturi până în prezent. Cartea se numeşte "Creştinismul de-a lungul secolelor", autorul, Earle E. Cairns, fiind profesor emerit la Wheaton College în Wheaton, Ilinois, membru al American Society of Church History, American Historical Association şi al Conference on Faith and History. M-a surprins obiectivismul acestei cărţi ce prezintă faptele istorice, descrie evoluţia bisericii începând de la biserica primară şi până la apariţia ecumenismului din zilele noastre, oferind o lectură extrem de bine documentată şi nepartinică.
[[wysiwyg_imageupload:101:]]THE PASTORAL PARADISE by Octavian Bohociu
Note:
This is an introduction to a series of Romanian folkloric themes, which will be published in the future issues of our magazine.
Dear America, let me introduce myself. I am the Romanian People. You have heard about me in many circumstances. Sometimes you liked me, sometimes you did not. But I feel that you do not really know me. I want your friendship and your understanding. So, I come to...
Sub razele reflectoarelor, în centrul interesului, insul surâde necontenit radios. Nu cunoaşte îndoiala, respiră siguranţă, e convins că de iniţiativa sa depinde mersul evenimentelor, nu trebuie să se lase manevrat de ele. De unde provine această exaltare? El ştie şi ceilalţi îi confirmă admiraţia de sine, că e omul care învârte roata, adică face istorie. În exercitarea acestei vocaţii s-a distins în ultimii ani cancelarul Germaniei, Gerhard Schröder. Variantele de acţiune sunt restrânse: întâi înv...
Aminind românilor că drumul spre Europa este lung şi plin de hârtoape, chiar şi acum când totul pare rezolvat, este mai mult decât o necuviinţă, este o adevărată trădare. Şase români din zece - trăitori în România, bineînţeles, îţi vor arăta cu harta în mână, dacă este nevoie, că ei sunt deja în Europa. Ceilalţi patru nu îţi vor spune aceasta pentru că ei de obicei nu spun nimic, din principiu. Unii români au principii tari, ca de cremene. Tot atât de mintoase, desigur.
Începem astăzi împreună o călătorie fabuloasă în lumea Muzicii şi a marilor compozitori.
Făuritori de paradisiace lumi, sculptori fără egali ai invizibilului, răstălmăcind iarăşi şi iarăşi arhetipurile filozofi ce şi comportamentale ale umanităţii, muzicienii de geniu au reuşit să pătrundă cel mai adinc în abisul fără sfârşit numit Sufl et şi- în acelaşi timp - să transmită prin intermediul unui limbaj universal de sorginte divină (Muzica) mesaje tulburator de profunde către zeci de generaţii. Prin mişcarea infi nitezimală produsă în resorturile microscopice ale Firii, Muzica a...
Florile dalbe ler de măr, Scoală, scoală ici domn bun, Florile dalbe ler de măr, Şi fă focul mare, mare, Florile dalbe ler de măr, Şi-mi aprinde-o lumânare, Florile dalbe ler de măr, Şi-o lipeşte-ntre icoane. Florile dalbe ler de măr, Întide masa, Florile dalbe ler de măr, În toată casa, Florile dalbe ler de măr, Peste masă, Florile dalbe ler de măr,
După ce în ianuarie 1977 cehii dau publicităţii Carta 77, actul fondator al dizidenţei lor, în februarie este citită la Radio Europa Liberă Scrisoarea de solidaritate a lui Paul Goma, adresată lui Pavel Kohout )dizidentul cel mai vizibil la acea dată)1. Maşinăria Securităţii îşi turează şi ea motoarele la maximum. Împotriva scriitorului, a familiei sale şi a semnatarilor Scrisorii deschise adresată Conferinţei de la...
La cumpăna dintre ani, am ales să mă gândesc la viitor. Cum cel mai important eveniment cultural braşovean de la sfârşit de an a fost Festivalul de Teatru Contemporan, care a permis concentrarea de talente şi vedete teatrale, am solicitat unor reputaţi actori, cu prodigioase cariere, în special de la teatrele bucureştene, să se pronunţe cu privire la viitorul teatrului, pentru a constata cum se vede din interior forţa patrulaterului magic de sub lumina reflectoarelor şi presiunea la care este supus continu, ca şi celelalte forme de artă, de către o societate care nu-şi regăseşte încă echilibrul.
Pe 2 iulie, românii dintre graniţele ţării au celebrat 500 de ani de la strămutarea osemintelor marelui voievod Ştefan cel Mare în locul de veci, rezervat la Mănăstirea Putna. La eveniment au participat între 10 şi 15 mii de oameni, cărora li s-au alăturat preşedintele, primul ministru, Preafericitul Teoctist, senatori şi deputaţi, precum şi reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe din Republica Moldova şi Ucraina. Pentru a putea asculta Liturghia oficiată şi pentru a vedea, chiar si numai cîteva clipe, delegaţia oficială, oamenii au...
Comentarii